Dicţionar englez-român |
ANIMUS
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
animus substantiv (lat.)
1. predispoziţie, înclinaţie; prejudecată; pornire.
2. duşmănie, animozitate, ostilitate; pică; ură.
3. (jur.) animus, motiv, mobil, stop, intenţie.