Dicţionar englez-român |
BOROUGH
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
borough substantiv
1. oraş mic, orăşel, târg;
country borough comună cu peste 50 000 de locuitori;
municipal borough a) municipiu, oraş cu administraţie locală autonomă; b) (amer.) v. borough (2);
Parliamentary borough oraş reprezentat în parlamentul englez (din 1832);
close / pocket borough oraş sau district în care alegerile se găsesc de fapt sub controlul unei singure persoane;
the four royal boroughs in Scotland: Edinburgh, Stirling, Linlithgow, Lanark; the Borough: Southwark (cartier londonez, pe malul drept al Tamisei);
(ist. înv.) rotten borough târg cu un număr mic de alegători, dar care îşi păstrase dreptul de a alege doi deputaţi în Camera Comunelor.
2. (şi municipal borough) (amer.) unul din cele cinci districte ale New Yorkului.
3. (amer.) târg; comună, sat (în unele state).