Dicţionar englez-român |
BRIDLE
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
bridle I. substantiv
1. frâu, căpăstru;
to give a horse the bridle a da frâu calului, a da drumul calului.
2. (tehn.) flanşă, bridă; cadru de sertar.
3. (fig.) frâu;
to put a bridle on one's tongue a-şi pune frâu gurii;
to give the bridle to a da frâu liber (cuiva).
4. (mar.) cablu de amaraj; labă-de-gâscă.
bridle II. verb A. tranzitiv
1. a pune frâu (cuiva).
2. (fig.) (şi to bridle in) a ţine în frâu, a înfrâna.
3. a ţine sus;
to bridle the head a umbla cu nasul pe sus, a umbla ţanţoş.
bridle II. verb B. intranzitiv
to bridle up a) a-şi ţine nasul sus; b) a se mânia, a se face foc şi pară, a-i veni dracii.