Dicţionar englez-român |
DEFLECTION
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
deflection substantiv
1. deflecţie, deflexie, abatere; deviaţie (a acului magnetic etc.); elongaţie, îndoire, strâmbare.
2. (fig.) abatere, deviere.
3. (opt.) refracţie.
4. (mil.) determinare a devierii la tirul în unghi orizontal (pentru reglare, rectificare).
5. elasticitate.
6. (av.) bracare.
7. (mar.) derivă.
8. (mine, electr.) deflexie, deviaţie.
9. (text.) deflectare.
10. (auto) îndoire a arcului.