Dicţionar englez-român

DIFFIDENCE

Pronunție (USA): Play  (GB): Play

Traducere în limba română

diffidence substantiv

1. neîncredere în sine.

2. sfială, timiditate, modestie, ruşine.

 Exemple de propoziții și/sau fraze: 

Jane's temper was not desponding, and she was gradually led to hope, though the diffidence of affection sometimes overcame the hope, that Bingley would return to Netherfield and answer every wish of her heart.

(Pride and Prejudice, de Jane Austen)




TE-AR MAI PUTEA INTERESA