Dicţionar englez-român |
DIKE
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
dike I. substantiv
1. dig, zăgaz, stăvilar, baraj; iezitură, îngrăditură, zid.
2. (fig.) osbtacol, barieră; oprelişte; zid, apărare.
3. şanţ, canal de scurgere.
4. (dial.) îngrăditură de pământ înierbat sau piatră care desparte două sau mai multe proprietăţi.
5. (geol., mine) filon eruptiv.
dike II. verb A. tranzitiv
1. a îndigui, a stăvili,a bara, a îngrădi.
2. a seca, a drena (apele) cu ajutorul şanţurilor de scurgere.
3. a topi (inul, cânepa) în şanţuri.
4. to dike in a asana prin îndiguire.
dike II. verb B. intranzitiv
(amer. sl.) a se găti, a se împopoţona.