Dicţionar englez-român |
FUSS
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
fuss I. substantiv
1. (stare de) agitaţie; scandal; tevatură; forfotă (fără rost);
to make a fuss a face scandal, tărăboi;
to make a fuss of smb. a face caz de cineva.
2. om agitat; om aferat; pisălog; pedant.
fuss II. verb intranzitiv
1. (şi to fuss about) a se agita fără rost.
2. (amer.) to fuss up a se împopoţona.