Dicţionar englez-român |
LUG
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
lug¹ substantiv
1. (tehn.) urechiuşă; ochi, ochet, ureche; chiolbaş, toartă; ochi de prindere, scobitură, şliţ, ureche (de prindere, de agăţare); ochi (vizor); mâner, manivelă, manetă, toc; suport, consolă; îngroşare, proeminenţă, bosaj; aripă, scut, apărătoare.
2. (tel.) oză; bornă pentru sudură.
3. (constr.) capră, consolă.
4. (scoţ.) ureche; apărătoare de ureche (la caschete).
lug² I. substantiv
1. tragere (puternică), smucitură.
2. plural (amer. fam.) aer de importanţă, îngânfare, împăunare, fălire;
to put / to pile on lugs a face pe grozavul / pe nebunul, a se umfla în pene.
3. plural (amer.) îmbrăcăminte foarte elegantă / şic.
4. (amer. fam.) tip, individ; om neîndemânatic, persoană stângace.
5. (amer. fam.) pretenţie, afectare;
to put on the lug a juca teatru, a face pe nebunul.
6. (amer. fam.) spoliere;
to put the lug on a spolia.
7. (pl.) foi de tutun de calitate inferioară.
lug² II. verb A. tranzitiv
a trage, a târî, a smuci (un lucru greu);
to lug smth. along / away a trage / a târî după sine;
to lug in(to) a vârî / a băga cu forţa în;
(fig. fam.) to lug in a story a exagera / a trage de păr o poveste;
to lug forth / out a trage (ceva) afară, a scoate (ceva) cu foţa;
(înv.) to lug out a trage (sabia) din teacă.
lug² II. verb B. intranzitiv
to lug at a trage puternic (cu ac.), a smuci de.