MUG

Pronunție (USA): (GB):

Traducere în limba română

mug¹ substantiv

1. oală, cană, ulcică; ulcior; halbă (pentru bere); ceaşcă (pentru ceai);

tin mug pahar de metal fără picior.

2. (sport, glumeţ) cupă; pocal.

3. (fam.) ceşcuţă pentru ouă fierte.

mug² I. substantiv

1. (sl.) prost, nerod, nătâng, nătărău, gogoman, găgăuţă, nătăfleaţă;

he looks a bit of a mug are aerul unui prostănac / unui nătăfleaţă;

(teatru) the mug who pays for his seat spectator care îşi plăteşte biletul.

2. (şcol. sl.) elev silitor, tocilar.

mug² II. (şcol. sl.) verb A. tranzitiv

a învăţa pe rupte, a munci din răsputeri pentru un examen;

to mug up (at) a subject a învăţa o materie pe rupte, a se prepara / a munci din răsputeri pentru un examen;

to mug up some English for an exam a învăţa ceva engleză pentru un examen.

mug² II. (şcol. sl.) verb B. intranzitiv

a toci, a învăţa pe rupte;

he mugs up for an exam toceşte pentru un examen.

mug³ I. substantiv

1. (sl.) mutră, faţă; bot, gură;

ugly mug mutră urâcioasă / urâtă;

(sl.) thinking mug căpăţână, bostan.

2. schimonoseală, grimasă, strâmbătură;

(sl.) to cut mugs / to make a mug, to pull a long mug a se strâmba, a face grimase.

3. (amer.) semnalment (al unui om care a mai fost condamnat).

mug³ II. verb A. tranzitiv

1. (sl.) a jefui, a prăda.

2. (amer.) a înşela.

3. (sl.) a lua repede (pe cineva).

4. (sl.) a lovi în faţă, a pălmui.

5. (amer. sl.) a fotografia (pe criminali, hoţi pentru arhiva poliţei).

mug³ II. verb B. intranzitiv

1. (sl.) a face o mutră, a se strâmba;

to mug at smb. a se strâmba la cineva.

2. (teatru sl.) a se farda, a-şi vopsi faţa.

mug⁴ substantiv

(dial.) negură, ceaţă.

The other mug was fixed plenty.

(The Sea-Wolf, de Jack London)