Dicţionar englez-român |
PROCTOR
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
proctor substantiv
1. procurist, girant, împuternicit, mandatar, reprezentant.
2. (jur.) avocat (în faţa unui tribunal special sau bisericesc);
King’s proctor procurator al regelui (în faţa anumitor curţi).
3. deputat / reprezentant al clerului (la un conciliu, sobor).
4. (la universităţile Oxford şi Cambridge) membru executiv al comitetului de disciplină, supraveghetor al disciplinei (funcţionar care are sarcina să menţină ordinea să supravegheze purtarea studenţilor şi să aplice pedepse disciplinare).
5. (înv.) persoană care strânge pomenile.