Dicţionar englez-român |
PROCURATION
Traducere în limba română
procuration substantiv
1. administraţie/ conducere a treburilor prin procură.
2. (jur.) procură;
letter of procuration procură;
procuration signature semnătură prin procură;
to act by/ per procuration a acţiona prin procură;
to have/ to hold a procuration a avea o procură.
3. (bis.) obligaţie de a face inspecţii (a unui episcop).
4. obţinere, procurare, achiziţionare (a unui lucru pentru cineva).
5. samsarlâc, negociere (a unui împuternicit), comision plătit (unui agent) pentru obţinerea unui împrumut.