Dicţionar englez-român |
REQUISITION
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
requisition I. substantiv
1. ordonanţă, prescripţie oficială.
2. cerere; exigenţă; revendicare;
to be in requisition a fi în uz / circulaţie.
3. (mil.) rechiziţie;
to put in / to bring into / to call into requisition a) a rechiziţiona; b) a pune în uz / circulaţie.
requisition II. verb tranzitiv
1. a rechiziţiona.
2. a face rechiziţli în (un oraş etc.).