Dicţionar englez-român |
TABERNACLE
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
tabernacle substantiv
1. tabernacol, cort portativ (în care se afla chivotul legii la evrei); locuinţă portabilă.
2. (bibl.) locaş de închinăciune, loc sfânt, templu;
Feast of tabernacles (T) sărbătoare evreiască de toamnă comemorând şederea evreilor în deşert şi culesul fructelor.
3. casă de rugăciune (la sectele protestante).
4. (bis.) chivot de agneţ (locul unde se păstrează elementele euharistice).
5. (bis.) raclă pentru moaşte.