Dicţionar englez-român |
TUCKER
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
tucker1 substantiv
1. (înv.) şemizetă.
2. (înv.) şal lung, de obicei din dantelă, care acoperea gâtul şi umerii, purtat de femei în see. XVII – XVIII.
3. substantiv (austr. sl.) mâncare, crăpelniţă.
◊ (fam., în legătură cu o femeie) best bib and tucker toaleta cea mai elegantă.
tucker2 verb tranzitiv
(şi to tucker out) (amer. fam.) a extenua, a istovi, a epuiza (folosit mai ales la pasiv: to be tuckered out).