Dicţionar englez-român |
UMPIRE
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
umpire I. substantiv
1. arbitru, judecător, mediator.
2. (sport) arbitru.
umpire II. verb A. tranzitiv
a arbitra (un joc, un diferend etc.).
umpire II. verb B. intranzitiv
a servi de arbitru, a fi arbitru, a arbitra.