Dicţionar englez-român |
VENT
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
vent I. substantiv
1. gaură, deschizătură, orificiu; răsuflătoare;
barrel vent vrană.
2. (muz.) clapă (la instrumente de suflat).
3. orificiu anal (la peşte, păsări, reptile).
4. (mil.) gaura ţevii; cameră de explozie (la tun).
5. gaură polară (la paraşută).
6. (fig.) manifestare, frâu liber, ieşire, expresie;
to give vent to one's feelings a-şi deschide inima, a-şi da pe faţă sentimentele, a-şi da frâu liber sentimentelor.
7. reîntoarcere la suprafaţă (a vidrei, pentru respiraţie).
vent II. verb A. tranzitiv
1. (înv.) a găuri.
2. a scoate (fum etc.), a exala.
3. (fig.) a da drumul (sentimentelor); a revărsa (ură etc.).
vent II. verb B. intranzitiv
(despre vidră) a ieşi la suprafaţa apei pentru a respira.
Exemple de propoziții și/sau fraze:
Well, now, in the whole world I've only had to do with one place that was a volcanic vent of blue clay.
(The Lost World, de Sir Arthur Conan Doyle)
My feelings need a 'vent'.
(Little Women, de Louisa May Alcott)
These were old volcanic vents, and for some reason excited the greatest interest in Lord John.
(The Lost World, de Sir Arthur Conan Doyle)